Fenomenul violentei impotriva copilului a scazut in ultimii 10 ani, dupa ce bataia a fost interzisa prin lege, insa, desi 81% dintre parinti afirma ca sunt impotriva bataii ca forma de corectie, 62% dintre copii afirma ca sunt loviti cu palma sau cureaua, rezulta dintr-un studiu. Organizatia „Salvati copiii” a prezentat, de Ziua impotriva violentei asupra copilului, studiul „Abuzul si neglijarea copiilor”, care arata ca dupa interzicerea prin lege a bataii (Legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului), aceasta forma de corectie a scazut simtitor fata de perioada anterioara intrarii in vigoare a actului normativ.
Conform cercetarii, abuzul verbal (cuvinte jignitoare, injurii directe) a scazut semnificativ in opinia parintilor, de la 24-38% la 3-5%. „Analizand raspunsurile oferite de copii, abuzul verbal are, la nivelul anului 2012, o valoare de aproximativ 16%, incidenta fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de parinti.
Explicatia, atat pentru diferentele dintre perioadele analizate, cat si pentru diferentele intre raspunsurile oferite de parinti si copii, poate fi data de dezirabilitatea sociala a raspunsurilor oferite de parinti, comportamentul de a jigni/injura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. In acest context, chiar daca abuzul verbal /emotional are loc, parintii tind sa nu recunoasca aceste comportamente”, se arata in studiu.
In ceea ce priveste abuzul fizic usor (bataie cu mana fara a-i ramane copilului urme), acesta s-a mentinut constant, in jurul valorii de 38%, in opinia parintilor. Analizand insa raspunsurile copiilor, s-a constatat ca valoarea acestui indicator a scazut de la 84 la 62%. „Incidenta abuzului fizic sever (bataie cu diverse obiecte) a scazut semnificativ, masurata atat in cazul raspunsurilor parintilor, cat si in opinia copiilor. Totusi, aceasta forma de abuz se mentine in jurul valorii de 10% in cazul raspunsurilor oferite de parinti si 30% in cazul raspunsurilor oferite de copii. (…) Incidenta abuzului sexual s-a mentinut in jurul acelorasi valori (0,1 – 0,5% in cazul esantionului de parinti si doi-cinci% in cazul celui alcatuit din copii”, se mai mentioneaza in studiul citat.
Cercetarea a vizat, din acest punct de vedere, si mediul scolar, iar rezultatele arata ca sapte% dintre copii afirma ca sunt batuti, 33% ca sunt jigniti, iar 86% ca sunt certati de profesori atunci cand gresesc. „Violenta fizica are o frecventa dubla de aparitie in mediul rural comparativ cu mediul urban. Avand in vedere ciclul scolar, elevii din gimnaziu afirma ca sunt batuti de profesori intr-o masura semnificativ mai mare decat cei din liceu, iar baietii afirma ca sunt batuti de profesori intr-o masura semnificativ mai ridicata comparativ cu fetele (11% dintre baieti comparativ cu doi% dintre fete). Comparativ cu abuzul fizic, abuzul verbal din partea cadrelor didactice este mult mai frecvent intalnit (33% dintre copii afirma ca sunt jigniti de profesori, comparativ cu sapte care afirma ca sunt batuti cand gresesc)”, reiese dint studiul citat.
In privinta comportamentelor de pedepsire a copilului in familie, 48% dintre parinti afirma ca, in familia lor, copilul este pedepsit doar in situatii exceptionale atunci cand greseste, 12% – ca este pedepsit de fiecare data, iar 40% – ca nu este sanctionat niciodata. Principalele pedepse mentionate de parinti sunt interzicerea unor activitati (acces la calculator, televizor, telefon mobil), restrictionarea iesitului la joaca, inchiderea copilului in camera sa, restrictionarea banilor de buzunar si bataia (cu palma ori cureaua).
Persoanele care afirma ca pedepsesc copilul de fiecare data cand acesta greseste (indiferent de natura pedepsei) sunt, intr-o masura mai mare, femeile, persoanele cu studii medii si superioare, cu venituri medii, din familii monoparentale. De asemenea, 19% dintre parinti afirma ca „au folosit amenintari pentru a convinge” copilul sa ii asculte, comparativ cu 34% dintre copii care sustin acelasi lucru.
„Analizand raspunsurile oferite de copii, abuzul verbal are o valoare de aproximativ 16%, incidenta fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de parinti. Explicatia poate fi dezirabilitatea sociala a raspunsurilor oferite de parinti, comportamentul de a jigni /injura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. In acest context, chiar daca abuzul verbal /emotional are loc, parintii tind sa nu recunoasca aceste comportamente”, se arata in studiu.
Referindu-se la pedepsele fizice aplicate copiilor, 81% dintre parinti afirma ca nu sunt de acord, in nici un caz, cu utilizarea bataii ca mijloc de corectie, iar 82% dintre acestia afirma ca nu isi bat niciodata copilul /copiii. Din documentul citat mai rezulta ca exista o diferenta de 20% de procente intre ponderea celor care afirma ca folosesc bataia ca mijloc de corectie (18%) si a celor care sustin ca au „urecheat, lovit usor cu palma” copilul/copiii (38%) si ca, potrivit opiniilor exprimate de copii, 62% dintre acestia afirma ca sunt loviti de parinti (atunci cand gresesc) cu palma, 18% cu ” batul” si 13% cu „cureaua”.
„Corectiile precum «lovitul usor cu palma»/«urecheala» nu sunt percepute de parinti (si intr-o anumita masura, nici de copii) ca fiind acte din sfera abuzului fizic. Nivelul abuzului fizic usor in populatia de parinti are o incidenta cuprinsa intre 38 si 63 de procente. Aproximativ 20% dintre parinti (la care se adauga si alte persoane care in ingrijire copii) apreciaza pozitiv bataia ca mijloc de corectie”, se precizeaza in aceeasi cercetare. Bataia/corectiile fizice usoare sunt utilizate, mai des de: femei, comparativ cu barbatii, persoane cu studii primare, gimnaziale sau liceale, comparativ cu persoanele cu studii universitare sau postuniversitare persoanele care traiesc in comuniune consensuala, persoanele cu venituri mici sau aproape de medie, comparativ cu cele cu venituri ridicate.
De asemenea, comportamentele de pedepsire a copilului utilizand bataia apar mai des in Muntenia, Banat, Oltenia si Bucuresti-Ilfov. Referitor la alte acte de abuz fizic, s-au remarcat diferente radicale intre raspunsurile oferite de parinti si copii. Astfel, aproximativ unu% dintre parinti afirma ca s-a intamplat (in ultimul an) sa isi bata copilul folosind un obiect (curea, bat, nuia), comparativ cu 18% dintre copii. Incidenta abuzului fizic sever este mai scazuta, insa, si in acest caz, se remarca diferente intre raspunsurile oferite de parinti si copii. Astfel sub 1% din parinti afirma ca „i-au ramas copilului urme in urma bataii„, comparativ cu aproximativ 5% dintre copii.
Exploatarea copiilor de catre familie are o incidenta cuprinsa intre doi si 8%, in functie de dimensiunea masurata. Astfel, 2% dintre copii afirma ca au fost trimisi sa cerseasca, 5% ca muncesc in loc sa mearga la scoala, iar 8% ca stau acasa sa aiba grija de fratii mai mici, in loc sa mearga la scoala. In ce priveste perceptia pedepsei de catre copil, 32% dintre copii apreciaza ca sunt intotdeauna sau in cea mai mare parte a timpului vinovati atunci cand sunt pedepsiti de parinti, iar alti 38% ca uneori sunt de vina, alteori nu.
Majoritatea copiilor afirma ca, atunci cand sunt pedepsiti, se simt tristi sau nefericiti (60%). Principala forma de abuz la care este supus copilul in afara familiei, conform opiniei parintilor, este cel fizic, aproximativ 4% dintre parinti afirmand ca s-a intamplat ca unul dintre copii sa vina acasa batut. In ceea ce priveste raspunsurile oferite de copii, procentul celor care mentioneaza ca au fost batuti pe strada de o persoana necunoscuta putin mai ridicat, de aproximativ 6%.
La realizarea studiului, volumul esantionului de parinti a fost de 1.436 gospodarii, iar esantionarea s-a facut prin selectie probabilistica a localitatilor (58 de localitati) si a persoanelor. Esantionul este reprezentativ la nivel national, pentru populatia grupului tinta, cu eroare tolerata de +/- 2,5% la un nivel de incredere de 95%. Validarea esantionului a fost facuta pe baza datelor INS. Interviurile s-au desfasurat la domiciliul subiectilor in perioada mai – iulie 2012.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
