Era o vreme când România era prima în lupta cu pandemiile, cu rezultate înaintea tuturor statelor occidentale. Pe atunci, în prima linie se afla Traian Ionescu, academician, profesor, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi reprezentant al României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, timp de trei decenii. Dar în primul rând, medic epidemiolog și infecţionist. Acum, priveşte cu tristeţe la degringolada pe care nu şi-o explică şi cu uimire la lipsa de reacţie a mai tinerilor săi colegi, care par să fi uitat ce reprezintă cu adevărat meseria şi misiunea lor într-un moment ca acesta.
Epidemiologul Traian Ionescu trăieşte pandemia în căminul pentru vârstnici Nicolae Cajal din Bucureşti. Nu e singura prin care a trecut, dar acum nu mai are frâiele situaţiei în mâini. Cu toate astea nu a stat degeaba. Încă din martie, a creat circuitele în căminul unde locuieşte alături de alţi de 80 de bătrâni: traseu galben pentru locatari, traseu alb pentru vizitatori, măsuri de curăţenie, de echipare, de izolare. Căminul a fost complet ferit de COVID-19.
Traian Ionescu, medic epidemiolog: Felul cum s-au raportat mortalitățile și felul cum s-au referit la teste este total fals, este total greșit, total ducând în eroare treaba. Spunând întâi bolnavi noi, număr de teste. După aia ce s-au mai gândit bolnavi, număr de teste. După aia? Infectați şi număr de teste. Ei s-au apucat să numere ceea ce nu au ştiut. Nu au știut să dea întâi definiția.
Spune fără teamă că putem scăpa de virus doar prin imunitate de turmă.
Traian Ionescu, medic epidemiolog: Trebuie ca ceea ce englezii vorbesc și spun common health, imunitatea de ciurdă, de grup, să ajungă la un alt nivel. Virusul acesta, ca orice virus respirator, nu iartă pe nimeni. Și dacă se ascunde ăla în cotețul de gâini și acolo îl găsește virusul respectiv. Dacă nu există act medical să poți să ridici imunitatea populației, această imunitate trebuie să fie câstigată și nu poate fi câstigată apărându-te total și nevenind în contact cu infecția până nu apare vaccinul.
Epidemiologul contestă măsurile luate.
Traian Ionescu, medic epidemiolog: Această închidere a făcut să crească volumul de persoane imune. Trebuia să dea drumul treptat, treptat, grupurilor de indivizi ca să vină în contact cu virusul. Când ai dat drumul unei populații care deja începuse să fiarbă, fiind închisă în casă, oamenii nu au mai avut încredere și au rupt barajele. O populație închisă, neimună, proaspătă le-au oferit-o virusurilor. Dăm drumul și apare o izbucnire și pe urmă iar închidem tot. Dacă ținem de această linie, anul 2022 va fi anul în care se va reuși să se izoleze acest virus.
Traian Ionescu a folosit carantinarea în 1987, când a izbucnit o epidemie de holeră pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Spune că Nicolae Ceauşescu i-a ordonat personal să o ţină secretă şi să împiedice boala să ajungă la Bucureşti. A închis atunci mai multe localităţi şi a testat, în repetate rânduri, toată populaţia din zonă.