Vizita istorică şi politică a Papei Francisc în Irak

Până luni, 8 martie, Papa Francisc se va afla în Irak pentru a se întâlni cu comunitatea creştinilor, foarte fragilizată şi pentru a continua dialogul cu şiiţii.

Este pentru prima dată când un responsabil al bisericii catolice se află în Irak. Papa Ioan Paul al II-lea a încercat, fără succes, să ajungă aici în anul 2000.

Situaţia locală nu este deloc sigură. Un dublu atentat, revendicat de organizaţia Stat Islamic şi soldat cu 32 de morţi a avut loc pe 21 ianuarie, într-o piaţă din Bagdad. Este cel mai sângeros atac din ultimii trei ani.

Iar tiruri de rachetă au vizat puncte americane în ultimele săptămâni, cum a fost cazul miercuri, fiind ţintită o bază aeriană situată în vestul ţării iar un civil american şi-a pierdut viaţa.

Sfântul Scaun a trebuit să aştepte şi o calmare a crizei guvernamentale determinate de protestele finalizate cu 600 de morţi ce au avut loc la finele lui 2019 şi începutul lui 2020.

Papa Francisc se întâlneşte cu premierul Mustafa Al-Kadhimi, învestit în funcţie în urmă cu 9 luni dar şi cu preşedintele Barham Saleh. Alegeri legislative anticipate sunt planificate pentru luna octombrie.

Papa se deplasează cu o maşină închisă, cel mai probabil blindată, pentru a-i putea fi asigurată securitatea şi pentru a se evita ca populaţia să se adune pe traseul său. De altfel, autorităţile irakiene au anunţat o carantină totală pe durata vizitei pontificale.

Papa Francisc şi echipa sa au fost vaccinaţi anti-Covid dar nu şi irakienii. Situaţia s-a degradat în ultimele săptămâni aici, fiind observate în jur de 4.000 de îmbolăviri pe zi.

La bisericile pe care le va vizita Papa se va afla un număr strict de persoane. Sunt autorizate să participe ceva mai multe persoane la Litughia pe care o va oficia duminică pe un stadion din Erbil. 10.000 de invitaţii au fost transmise iar stadionul are o capacitate de 28.000 de persoane.

De ani de zile Papa Francisc îşi doreşte să ajungă în Irak.

Spre exemplu, în iunie 2014, când jihadiştii de la organizaţia Stat Islamic au preluat controlul oraşului Mosul, al doilea oraş irakian – un loc în care locuiau mulţi creştini. Atunci, 120.000 de creştini s-au refugiat în Kurdistanul irakian, fugind din calea conflictului.

Papa Francisc îşi dorea să vadă creştinii din nou, reveniţi, la Erbil, dar acest lucru încă nu este posibil, a afirmat cardinalul Louis Raphael Sako, patriarhul Bisericii caldeene, una dintre comunităţile prezente în ţară încă de la începutul creştinismului.

În timpul vizitei, Papa Francisc se va întâlni cu diferite comunităţi de creştini – comunităţi ce s-au tot diminuat în ultimii 20 de ani. Peste 1 million de creştini au fost nevoiţi să părăsească aceste locuri din cauza conflictelor armate.

Vineri seară, Papa Francisc se va afla la catedrala catolică siriacă din Bagdad, loc în care, în octombrie 2010, un comando Al-Qaeda a omorât în timpul unei Liturghii 58 de oameni.

Sâmbătă, este prevăzută o Liturghie la Catedrala caldeeană din Bagdad iar duminică se va afla în nordul ţării.

La Mosul, va ajunge în partea veche a oraşului, încă devastată, unde se va ruga pentru victimele războiului.

Apoi, se va ruga şi în Biserica din Qaraqosh, în Câmpia Ninive. Iar o Liturghie va celebra la Erbil.

Dar Papa nu vine să vorbească doar creştinilor. El vine pentru ansamblul irakienilor, explică reprezentantul unui ONG ce ajută populaţia locală.

Dar, momentul cel mai semnificativ va fi întâlnirea privată, de sâmbătă, cu ayatolahul Ali Al-Sistani -cel mai venerat cleric șiit din țară.

Este primul contact dintre această ramură minoritară a islamului şi Sfântul Scaun.

De la alegerea sa în 2013, Papa Francisc a consacrat o parte importantă din activitatea sa dialogului cu lideri musulmani, indiferent că sunt politici ori religioşi. A încercat să dezamorseze ideea unui conflict între religii. După 2014, a încercat să îşi împingă interlocutorii să ia o poziţie împotriva terorismului iar într-un sens mai larg, contra utilizării politice a unei religii.

« Ar fi frumos ca toţi liderii musulamni – politici, religioşi ori universitari – să vorbească şi să condamne aceste acte de terorism pentru că ar ajuta musulmanii să spună « nu » , declara Papa în noiembrie 2014 după o întâlnire cu Recep Tayyip Erdogan, în Turcia.

Eforturi au fost depuse şi în direcţia suniţilor.

S-a întâlnit de mai multe ori şi cu Ahmed Al-Tayeb, marele imam al Universităţii egiptene Al-Azhar. L-a întâlnit la Vatican, la Cairo, la Abu Dhabi.

În februarie 2019, cei doi au lansat un apel la Abu Dhabi  în care se spune că războiul, ura, violenţa sunt fructul unei deviaţii a învăţăturilor musulmane şi a unei instrumentalizări politice a religiilor. Cei doi lideri cereau oprirea acestei instrumentalizări politice dar şi ca numele lui Dumnezeu să nu mai fie utilizat pentru a fi justificate acte de tortură şi de terorism.

Ce nu se ştie încă este dacă un astfel de document ar putea fi încheiat cu ayatolahul şiit Ali al-Sistani. Este pentru prima dată când cei doi îşi vorbesc – Vaticanul califică întâlnirea drept “una de curtoazie”.