Vezi VIDEO
Jurnalistul de sport Mihai Muresan a lansat ieri, inainte de meciul din Cupa Confederatiei Europene de Volei dintre Stiinta Explorari Baia Mare si Metalloinvest Belgorod, cartea „Mircea Spataceanu, un antrenor de campioni”. Un volum intre amici, dat fiind ca pe autor si protagonist ii leaga o prietenie de decenii. Din noua sa postura de erou de carte, antrenorul Mircea Spataceanu a marturisit ca unele critici purtand semnatura jurnalistului Mihai Muresan le tine minte pana in ziua de azi. Dupa aproximativ un an de munca la aceasta carte, Mihai Muresan a reunoscut ca nu merita sa faci presa sportiva decat daca pui in condei si putin suflet.
Spataceanu: „Speram ca iubitorii voleiului sa primeasca bine cartea, pentru ca ea readuce in memorie lucruri frumoase petrecute in Baia Mare”
Avand sapte titluri de campion national castigate cu CSS 2 Baia Mare (in 1987 si 1988), cu Stiinta Explorari Baia Mare (in 1993), cu Elcond Zalau (in 1997 si 1998) si cu Deltacons Tulcea (in 2003 si 2004), plus doua cupe ale Romaniei (in 1997 cu Elcond Zalau si in 2003 cu Deltacons Tulcea), Mircea Spataceanu este – de ieri – personaj de carte, dupa ce jurnalistul de sport Mihai Muresan a lansat volumul „Mircea Spataceanu, un antrenor de campioni”. Lansarea a avut loc in holul salii polivalente.
– Cum e sa fiti erou de carte, domnule Mircea Spataceanu?
– Sigur, e un sentiment nou pentru mine. Dar, pe de alta parte, cred ca e bine ca faptele bune intamplate in viata sa ramana stranse intr-o carte pentru ca util ca generatiile care vin sa invete din ce a fost inainte, sa nu uite de trecut pentru ca e greu daca nu cunosti trecutul sa ai un viitor bun. Din aceste puncte de vedere consider aparitia acestei carti ca fiind un lucru bun. Speram ca iubitorii voleiului sa primeasca bine cartea, pentru ca ea readuce in memorie lucruri frumoase petrecute in Baia Mare. Printre altele anul 1993, care a insemnat nu numai primul titlu de campioana pentru U Explorari, ci si primul titlu pentru o echipa din provincie dupa 44 de ani de dominatie a echipelor din capitala.
– Stiu ca va leaga o prietenie veche de autorul cartii. Va intreb: de cate ori, in ciuda acestui fapt, jurnalistul Mihai Muresan v-a criticat? S-a intamplat sa va critice si pe nedrept?
– Cu domnul Muresan avem o relatie de prietenie, dar bazata pe corectitudine. Niciodata nu s-a pus problema sa scrie o cronica altfel decat ceea ce s-a intamplat pe teren. Pot aminti aici, de exemplu, niste titluri… celebre ale jurnalistului Mihai Muresan: „Baimarenii s-au inecat in Somes”, „Baimarenii n-au dansat decat un vals”, „Baieti, puneti mana pe lopeti”. Dar, pe de alta parte, au fost si cronici deosebite atunci cand echipa mergea bine, totul culminand cu acea cronica din 1993, inititulata „U Explorari, frumoasa campioana din provincie”.
Muresan: „A scrie doar de dragul de a face maculatura, in scopuri mercantile, nu merita”
Jurnalistul Mihai Muresan a publicat in 2008 „Trei decenii de volei juvenil in Baia Mare” si a continuat, doi ani mai tarziu, cu „Vorbe… printre ochiurile fileului de volei”. Ieri, cu modestia care l-a caracterizat mereu, nea Muri si-a lansat a treia carte despre volei, avand-o in lucru si pe cea de a patra, cea mai importanta de altfel: „U Explorari – o dragoste eterna”.
– Va amintiti, nea Muri, cum l-ati cunoscut pe antrenorul Spataceanu?
– Era antrenor la echipa de juniori la CSS 2 Baia Mare, atunci o incropise. Am mers la meciurile lui, a venit apoi la Explorari… Sigur ca relatia mea cu el este una de prietenie si de respect reciproc in primul rand. Nu i-am iertat niciodata, cand au jucat bine nu i-am ridicat chiar in slavi… Atunci cand au jucat rau, i-am „pitigat”. De fapt intr-un interviu cu el din carte l-am intrebat care a fost cea mai hazlie intamplare. Si povesteste el cum, atunci cand eram la un meci cu Dinamo Bucuresti si batuse Dinamo cu 3-0, cat am fumat eu doua tigari. Eu trebuia sa transmit cronica si doctorul Roman a spus ca scrie el cronica. Intr-adevar, doctorul s-a asezat la masa si a scris. Doar ca asa a scris incat in final noi ii batusem pe Dinamo, nu Dinamo pe noi. Sunt multe amintiri si nu toate au incaput in carte. Cartea este un fel de monografie, de cand s-a nascut Spataceanu si terminand cu echipa pe care o antreneaza in prezent. Cu fel de fel de intamplari mai mult sau mai putin fericite pentru el. Nu sunt multe date statistice, am incercat mai degraba sa o pigmentez cu tot felul de povesti.
– Cat ati lucrat pe aceasta carte?
– Peste un an de zile. Documentarea este multa, Spataceanu are peste 30 de ani de volei. Baia Mare, Zalau, Tulcea si iar Zalau. A facut ceva in toti acesti ani.
– Dupa atatea decenii de presa sportiva, merita sa scrii despre sport si sportivi?
– Merita daca pui inima in ceea ce notezi. A scrie doar de dragul de a face maculatura, in scopuri mercantile, nu merita. Daca faci presa cu sufletul, cu inima si, mai mult, daca esti implicat in fenomen, daca il cunosti, atunci merita. Altfel, si eu as putea scrie despre scrima. Dar nu ma pricep…
Sursa: Ramona-Ioana Pop