Voluntariatul are un impact pozitiv atat asupra persoanei care se implica voluntar, dezvoltand competente sociale si abilitati practice, cat si asupra comunitatii si societatii in ansamblu, fiind o sursa de multiplicare a retelelor sociale bazate pe cooperare si incredere reciproca.
Voluntariatul trebuie tratat ca o resursa care aduce valoare adaugata si beneficii la nivel individual si social. Acest ansamblu de activitati nu trebuie vazut, asa cum se intampla de cele mai multe ori, ca un inlocuitor al muncii platite sau ca o alternativa mai ieftina a acesteia.
O prezentare a miscarii de voluntariat din Romania in termeni numerici este o provoare majora, din cauza datelor contradictorii pe care diferite cercetari le-au produs de-a lungul ultimilor 20 de ani. Potrivit unui Eurobarometru din primavara anului 2010, Romania are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20% din populatia tarii, fiind implicati in principal cei sub 35 de ani si cei care sunt angajati sau se afla inca in sistemul de invatamant.
In ceea ce priveste voluntariatul in situatii de urgenta, comunitatile au o perceptie de cele mai multe ori distorsionata, indusa de o suma de factori cum ar fi:
– situatia de a solicita si primi ajutor, in care se afla cetatenii la un moment dat, pe parcursul careia care se apreciaza acest statut si implicarea voluntara;
– felul cum este explicata implicarea in situatii de urgenta in calitate de voluntari a membrilor comunitatii, de catre cei care recruteaza si selecteaza personal pentru serviciul voluntar;
– ideea larg raspandita ca activitatea de voluntariat nu aduce beneficii pentru comunitate, omitandu-se faptul ca putine comunitati isi pot permite mentinerea unor structuri de interventie active in permanenta, cu costuri semnificative, in detrimentul unor structuri alcatuite din voluntari, mult mai usor de suportat financiar;
– ideea gresita ca voluntarii au doar obligatii, fara a beneficia de nici un drept,
Una dintre situatiile tipice, intalnita in ultimii ani, implica membri ai unei comunitati afectati de o situatie de urgent – incendiu ori o inundatie. Cetatenii in cauza se bucura de orice ajutor venit din partea semenilor si apreciaza activitatea membrilor serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta. Atunci cand aceiasi oameni nu sunt afectati de vreun eveniment nedorit, evita sa se mai implice si sa ofere sprijin comunitatii din care fac parte, sub diferite pretexte.
Aceasta stare de fapt are cauze multiple si complexe, care nu fac obiectul acestui material. Pentru remedierea situatiei, este nevoie de aplicarea unor masuri menite sa sporeasca interesul tuturor cetatenilor in ce priveste activitatea de voluntariat, cu impact pozitiv asupra vietii acestora.
Una dintre cele mai importante ar fi recunoasterea competentelor dobandite prin voluntariat, pentru a contribui la cresterea angajabilitatii voluntarilor si facilitarea accesului pe piata muncii a celor implicati in astfel de activitati, in special a tinerilor. Voluntariatul ar trebui sa devina in urmatorii ani parte din viata cotidiana a romanilor, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeana, unde media implicarii in activitati voluntare atingea 30% in noiembrie 2010, potrivit datelor facute publice de Eurobarometrul din acelasi an.
Sursa: ISU Maramures