Anna Goeldi a fost executata prin decapitare sub acuzatia de vrajitorie in urma cu peste 225 de ani, in Elvetia, fiind ultima asa-zisa vrajitoare ucisa in Europa, iar miercuri Parlamentul cantonului Glarus a decis cu unanimitate de voturi, sa o exonereze pe Goeldi care a fost declarata victima unei ”crime in justitie”, a declarat Josef Schwitter, un purtator de cuvant guvernamental.
Mai multe mii de persoane, in majoritatea lor covarsitoare femei, au fost executate intre secolele XIV si XVIII in timpul vanatorilor de vrajitoare din Europa. Asa-zisul proces, condamnarea la moarte si executarea pedepsei prin decapitare impotriva lui Anna Goeldi, acuzata de vrajitorie, s-a produs in localitatea elvetiana Mollis, in 1782, perioada de timp in care astfel de vanatori de vrajitoare disparusera din Europa.
Goeldi, servitoare in casa unui burghez bogat, Johann Jakob Tschudi, a fost gasita vinovata ca ar fi deocheat-o pe fiica acestuia, facand-o sa scuipe ace si sa sufere de convulsii. Varianta neoficiala a acestui caz sustine insa ca Jakob Tschudi, doctor si magistrat, avea o relatie intima cu Anna Goeldi; iar daca s-ar fi aflat despre legatura lor, atunci reputatia sa ar fi fost distrusa.
Acest caz a fost readus in atentia opiniei publice elvetiene de cartea unui jurnalist local, Walter Hauser. Decizia exonerarii Annei a fost luata dupa lungi dezbateri in parlamentul cantonal si in acord cu reprezentantii clerului catolic si protestant. In urma cu un an, guvernul cantonal si clerul protestant au refuzat chiar si sa ia in considerare propunerea exonerarii, insa Parlamentul din Glarus i-a solicitat executivului cantonal sa-si reconsidere pozitia, iar in luna iunie a.c. guvernul a solicitat la randul sau parlamentului sa ratifice decizia exonerarii.
Guvernul din Glarus a ajuns la concluzia ca reprezentantii clerului protestant care au judecat acest caz, nu aveau autoritatea dea pronunta un verdict si de a impune o sentinta si ca acestia au hotarat fara nici un fel de dovezi, in avans, ca femeia ar fi fost vrajitoare. Ea a fost executata, chiar daca sistemul de drept din acea perioada nu impunea pedeapsa capitala pentru cazuri de otravire care nu s-au soldat cu moartea victimelor.
La Mollis a fost deschis un muzeu in memoria ultimei vrajitoare executate din Europa, anul trecut, cu ocazia implinirii a 225 de ani de la producerea acestei crime juridice.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
