Nu doar locuitorii din comuna Copalnic Manastur, ci o multime de lapuseni si baimareni au avut parte de un spectacol de neuitat in ultima zi a Zilelor comunei Copalnic Manastur. Intamplarea, dar nu doar ea a facut ca si Lucian Petru Goja, colaborator al eMaramures.ro si cunoscut pentru articolele de turism, sa fie prezent la concert, colegul nostru fiind un fan declarat al trupei Nightlosers. Despre concertul sustinut de clujeni impreuna cu Nucu Pandrea, solist in frunza, si Elvis Romano, un celebru imitator al regelui rock&roll din Somcuta Mare, cititi un articol spumos, marca Lucian Petru Goja.
Vezi galeria foto (click aici…)
In viata mea n-am fost un fan al muzicii si dansurilor populare, iar aici nu e vorba de o incapacitate de pliere si receptare activa a ceva autentic, si mai ales cu adevarat profesionist.
Nicicand n-am fost ahtiat dupa multimi. Nici dupa defunctele demonstratii cu defilari proletar-socialiste, nici dupa show-urile megalomane de genul Cantarea Romaniei, Floarea din gradina, Crizantema de aur, Ziua minierului, Sarbatoarea Castanelor, Hora la Prislop …
Poate ca nu doar intamplarea a facut ca dupa un veritabil eveniment commedia dell’ arte (Fontana di Trevi) care a avut loc in data de 23 august pe scena din fata unei suri din Dealul Corbului (tara Chioarului ) in cadrul Taberei de Arte de la Preluca sa revin in zona. De data aceasta ca sa iau parte, ca oarecare privitor, la spectacolul organizat in cea din urma seara a Zilelor comunei Copalnic Manastur.
Am fost tentatat sa merg la Copalnic de vestea ca duminica seara, de la ora 21.00, pe scena organizata in piata pietruita din fata primariei urma sa concerteze exceptionala trupa Nightlosers.
Desi in viata mea nu am fost un risipitor de nopti, mi-am zis ca ar fi pacat sa ratez aceasta nesperata ocazie de a-i vedea altfel decat la televizor.
Din Baia Mare am pornit pe drumul catre Targu Lapus abia dupa ora 20.15. Am fost surprins de neasteptata animatie rutiera, insa dupa vreo 25 km m-am convins unde afluia lumea. Inainte de a intra in Copalnic Manastur, de la intersectia spre Laschia-Surdesti, era o coada enorma din autoturisme parcate de-o parte si alta a soselei. De-acolo, pana in Piata Sfatului am talpuit vreo 500-600 de metri, o nimica toata insa.
Sandwich muzical cu Florentina si Petre Giurgi, Ileana Domuta Mastan, Dinu Iancu Salajanu si trupa Nightlosers
Animatie. Tarabe cu bere, mititei, fripturi la gratar, tir sportiv, artizanat, fum… imbietor in valur si un enorm…”sandwich muzical” raspandit din multimea de boxe de pe la terase si tarabe. Ghirlandele luminoase, politia rurala si jandarmeria, nelipsitii romi, preponderent tineri, si, in mijloc, o sala de spactacol injghebata pe caldaramul bolovanos. Mii de spectatori, marea majoritate afluiti inca de dimineata devreme din localitatile comunei, dar nu numai, asculatu si se distrau.
Am prins doar finalul recitalului sotilor Florentina si Petre Giurgi, autentici moroseni care au infierbantat spectatorii cu verva lor, cu vocea lor, si cu acompaniamentul din zongora si cetera. A urmat concertul solistei Ileana Domuta Mastan, care a fost secondata de un excelent taraf salajan, iar apoi un recital excelent al lui Dinu Iancu Salajanu. Timpul a zburat realmente. Trecuse nu ora 21.00, ci se apropia miezul noptii, iar spectatorii, e drept mai putini, dadeau draceste din picioare, dansau de unii singuri, in perechi ori prinsi in hora. Focul de artificii, organizat neinspirat chiar in spatele primariei din Copalnic, a facut ca lumea sa se inghesuie pe aleile inguste din jurul cladirii, fara sa existe insa si incidente. Eu ii asteptam cu sufletul la gura pe cei pentru care am mers special acolo: etno-jazz-bluesmanii Nightlosers.
In timp ce acestia isi instalau instrumentele, pregatindu-se sa intre pe scena, mare parte din multimea spectatorilor a inceput sa se retraga, considerand ca show-ul a luat sfarsit odata cu ultimul re-re-re bis al lui Dinu Iancu Salajanu. Cei care au avut insa rabdare si chef de distractie nu au avut ce sa regrete, ci, dimpotriva, sa ramana pana la final. Cu un repertoriu dinamic, cu certe izvoare etno-folclorice dar si country-western-blues-rock-jazz, trupa Nightlosers (Grunzo Geza – clape,
Starea de bine si distractie
Participarea si receptarea (activa sau pasiva) unui spectacol presupun interactivitate si un inevitabil subiectivism generat, in principal, de gen, starea personala de spirit, atmosfera, locatie, conjunctura… As minti afirmand ca am rezonat sinergic de la inceputurile acestui veritabil show care (pentru mine, neparticipand de la inceput) a durat patru ore si jumatate. Doar treptat am constientizat faptul ca aveam in fata niste veritabili profesionisti (lesne si indreptatit comparabili cu invitatii Eugeniei Voda la emisiunea Profesionistii de pe TVR Cultural): de la cei care au amenajat scena la cei care au asigurat luminile si sonorizarea (fara icnituri si tiuituri jenante, precum, de exemplu, la recentul Cerb de Aur brasovean – Sic!) si nu in cele din urma la interpreti, acompaniatorii si invitatii lor.
Realizam ca ma simteam bine pur si simplu fiindca organizatorii au invitat la spectacol niste meseriasi, artisti sadea, indiferent de gen ori stil, oameni cu respect fata de profesie si de sine, implicit de spectatori. Pe scena chiar s-a cantat si dansat, s-a facut spectacol de calitate fara buric ori buci in vant, fara tate gata sa explodeze-n „push up-uri”, fara „droade” in nas ori muci in freza. Publicul a apreciat. Desigur, la astfel de evenimente care aduna la un loc (zeci de) mii de oameni de toate varstele, educatiile, culturile, afinitatile si aspiratiile, e destul de greu sa nu se dea cu bata-n balta. Din fericire, la Copalnic am remarcat specimene singulare de acest gen, care au fost puse la punct rapid de catre spectatori.
Cu siguranta voi prefera in continuare genuri precum blues, jazz, rock, underground, cu sau fara influente de etno, country western etc., dar sunt capabil sa degust facil si sa rezonez activ ascultand Nigthlosers (infiintati in 1994) cantand de mama focului alaturi de Nucu Pandrea „Dragostea e ca o raie/ Te mananca si-n calcaie„. Totul s-a sfarsit pe la 1 noaptea, insa mult dupa aceea muzica mi-a reverberat in minte si mi-a schimbat starea de spirit in bine. Totusi, in drum spre Baia Mare, nu am reusit sa imi opresc o intrebare retorica: „Pe cand si Harry Tavitian cu Blues Community sau Orient Express, la Zilele Copalnic Manastur in imprevizibila Tara a Chioarului sec. XXI?”
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
