Trei nume mari au dat culoare zilei de sambata, a saptea a Festivalului International de Teatru „Atelier”: genialul poet, autor, regizor, actor si artist plastic Antonin Artaud, caruia, la implinirea a 60 de ani de la disparitie, i-a fost dedicat un colocviu, dramaturgul Alina Nelega, a carei piesa, „Amalia respira adanc”, a ridicat sala in picioare, si regizorul Radu Afrim, care, prin spectacolul cam ticnit (in sensul bun al cuvantului) „And Bjork, Of Course” ne-a propus o sedinta de psihoterapie pigmentata cu multa ironie savuroasa, dar si cu sex realist si foarte… creativ.
Antonin Artaud – un artist prea mare pentru epoca lui
Desfasurat timp de doua zile (vineri si sambata), colocviul „Atelier Antonin Artaud” a reunit specialisti din patru tari, decisi sa-i acorde atentia cuvenia, la 60 de ani de la disparitie, acelei personalitati care a marcat definitiv mersul teatrului, atat in aspectele sale teoretice, cat si in partea practica ce tine de joc, decor, costume sau fel de a rosti textul.
„Antonin Artaud a influentat teatrul mai mult decat si-a imaginat, pentru ca a murit destul de repede, iar aceste influente sunt vizibile si in festivalul nostru. Dar cred ca Artaud s-a nascut prea devreme si epoca lui a fost prea mica, prea ingusta pentru ceea ce putea el sa produca”, a explicat Nicolae Weisz, directorul artistic al Teatrului Municipal, referindu-se la faptul ca, membru al miscarii suprarealiste, Artaud a fost „dat afara” de catre Andre Breton, care a considerat ca „merge prea departe”.
Despre teatrul lui Antonin Artaud, despre felul in care acesta a fost influentat de arta orientala, dar si despre viata plina de tragism a lui Antonin Artaud a vorbit, in cadrul colocviului, si Florence de Meredieu, scriitoare franceza si specialista in arta moderna si contemporana, autoare a sase carti de referinta dedicate lui Artaud.
„Amalia respira adanc” – One-woman-show despre absurdul unei epoci
Un spectacol care iti face pielea de gaina – asa ar putea fi definit, pe scurt, buchetul de senzatii trezite de one-woman-show-ul Cristinei Casian, „Amalia respira adanc”, pe un text de Alina Nelega (distins cu premiul Autor European”, anul trecut, la Heidelberg), in regia Marianei Camarasan.
Un spectacol care reinvie o epoca neagra, cea comunista, vazuta prin privirea inocenta a Amaliei, in evolutia (sau involutia) ei de la virsta copilariei la cea a maturitatii si apoi a senectutii, privire capabila sa surprinda absurdul, falsitatea si cruzimea unui intreg regim.
„Respiratul adanc” e o tehnica de supravietuire in momentele de criza (foarte dese, de altfel), dar si o modalitate de evadare, de a te transforma in inger; e tot ce a invatat mai bun Amalia de la mama ei, inainte ca noul ei parinte sa devina partidul – cel care a invatat-o un alt lucru obligatoriu in comunism: sa taca.
Petrecerea din aceasta viata mutilanta se produce, insa, de abia la batranete, si este perceputa de Amalia ca o eliberare, ca un moment indelung asteptat, visat si dorit. Un rol dificil, interpretat cu multa sensibilitate de Cristina Casian, de altfel laureata la Gala 2008 a Premiilor UNITER.
Psihoterapie si sex murdar sub semnul lui Radu Afrim in „And Bjork, Of Course”
Oricat de mult te-ai astepta, vazand numele regizorului (Radu Afrim) si titlul spectacolului („And Bjork, Of Course”) sa ai parte de o experienta traznita, cu siguranta nu poti anticipa proportiile nebuniei acestui show al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiesti pana nu il vezi cu ochii tai.
Pe un text de Thorvaldur Thorsteinsson, spectacolul este interzis copiilor sub 16 ani, dar poate ca ar fi bine sa fie interzis si spectatorilor peste o anumita varsta si celor mai pudici din fire.
Reunite la o ciudata sedinta de psihoterapie, personajele incep sa isi dezvaluie gandurile cele mai ascunse, cele mai rusinoase, cele mai condamnabile, in incercarea nu de a deveni „alti oameni”, ci de a se accepta ei insisi asa cum sunt. Iar cum cea mai buna modalitate de defulare este sexul, personajele (si spectatorii voyeuristi) au parte de el din plin – e aproape „pe bune”, e pervers, e „dirty”, dar e – si sexul, la fel ca intregul spectacol – declansator al unui ras nestavilit.
Regizorul Radu Afrim a fost si protagonistul vernisajului propriului „Portret in Atelier”, iar dupa-amiaza a fost prezentat un alt spectacol montat de el: „Povestiri despre nebunia (noastra) cea de toate zilele” al Teatrului Tineretului din Piatra Neamt.
Sexualitatea a fost si tema spectacolului care a incheiat seara de sambata, „Chat” de Stefania Caraman, in regia lui Dan Vasile, prezentat in „barul XXX” (barul Teatrului Municipal) de Teatrul „Pi buni” din Piatra Neamt.
CITESTE SI:
Ziua 6: Festivalul “Atelier”, de la poezia esentelor la complicata realitate a toxicomanilor – spectacolele ”Mantaua”, ”Visul marelui arbore” si ”Monged” (”Cu creierii varza”)
22 iunie 2008
Ziua 5: Festivalul „Atelier” testeaza limitele rezistentei spectatorilor la tristete si angoasa – spectacolele „ESC” si „Eden”
20 iunie 2008
Ziua 4: Festivalul de teatru „Atelier” isi indeamna spectatorii la libertate si visare – spectacolele „Cyrano de Bergerac poate…” si „Portugalia”
19 iunie 2008
Joi, 19 iunie, ora 19.15
„Istoria comica a doctorului Faust”, piesa a Teatrului Baia Mare transmisa in direct pe TVR Cultural
18 iunie 2008
Ziua 3: Festivalul „Atelier” Baia Mare imbina teatrul cu literatura si filmul
18 iunie 2008
Ziua 2: Festivalul „Atelier” isi poarta spectatorii prin stari de spirit contradictorii – spectacolele „Caligula” si „Fixed Wheel”
17 iunie 2008
Dramaturgia, in concurenta cu fotbalul
Festivalul de teatru „Atelier” a luat startul pentru a treia oara in Baia Mare
16 iunie 2008
Regal de teatru in Baia Mare pentru o saptamana
Festivalul International de Teatru ”Atelier” Baia Mare, 15 – 22 iunie 2008 – Programul spectacolelor
6 iunie 2008
Sursa: Anca Goja